Coşul tău este gol!
Ţara de origine: Poalele munţilor Himalaya din India.
Temperaturile recomandate: ziua 24-26℃, noaptea 15-18℃.
Castravetele (Cucumis sativus) este o plantã legumicolã din familia Cucurbitaceae care include dovlecelul, dovleacul, pepenele galben si cel verde etc., si este cultivat pe scarã largã. Provine din India si este cultivat în regiuni tropicale si temperate. Se cultivã în numeroase varietãti, datoritã diversitãtii fructelor.
Planta de castravete este o vitã târâtoare de 1,5 – 2 m lungime, care creste agãtându-se pe spaliere sau alte structuri de sustinere cu ajutorul cârceilor. Planta are frunze mari care acoperã fructul. Acesta este cilindric, alungit, cu margini rotunjite, si poate creste pânã la 60 cm, cu un diametru de 10 cm. De obicei creste de cam de 10 cm lungime. Castravetii pot fi mâncati în stare crudã sau murati (murãturi).
Planta se dezvoltã dintr-o sãmântã închisã. Din punct de vedere stiintific, rezultatul polenizãrii plantei de castravete este un fruct. Clasificarea acesteia ca legumã, ca si în cazul rosiilor si a dovlecelului, de exemplu, este arbitrarã si se bazeazã în principal pe folosirea acestuia în bucãtãrie. Clasa stiintificã a legumelor neexistând, aceastã clasificare este apãrutã numai din ratiuni stiintifice, prin umare nu existã nici un conflict în a clasifica fructul castravetelui atât ca legumã cât si ca fructã.
Înflorire si polenizare
Cîteva varietãti de castravete sunt partenocarpice, rezultând fructe fãrã seminte, pentru aceste varietãti polenizarea reducându-le potentialul calitativ. De obicei aceste varietãti sunt crescute în sere, unde polenizarea prin insecte este eliminatã. În Europa sunt preferate soiurile de castravete care pot produce seminte si care necesitã polenizare. Polenizarea acestor varietãti este fãcutã de albine, bondari si diverse alte soiuri de insecte, apicultorii preferând sã-si aducã stupii în preajma terenurilor însãmântate cu legume.
În cazul în care polenizarea nu a avut succes, fructul rezultat se poate îngãlbeni, cãdea, sau poate creste strâmb. Fructele partial polenizate pot fi verzi la capãtul de lângã petiol dar galbene si prost formate lângã locul unde a fost floarea.
Castravetele – Aliment
Consumat ca aliment, castravetele cu coajã, în stare crudã, are un aport de 20kcal la 100 grame, din care carbohidrati aproximativ 3,63g, grãsimi 0,11g, proteine 0,65g, vitamina B1 0,027 mg, vitamina B2 0,033 mg, vitamina B3 0,098g, urme de vitamina B6 si B9, vitamina C 2,8mg, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc.
Producerea castraveților în seră devine o îndeletnicire tot mai actuală astăzi când în perioada primăverii și toamnei prețurile la acest produs este înalt.
Prețurile înalte ale producției impun producătorii să inițieze ciclul de cultură din ce în ce mai timpuriu, ceia ce impune un șir de dificultăți la producerea răsadului cât și la cultura propriu zis din cauza diferențelor ridicate de temperatură și umiditate din seră.
Tehnologia de cultivare a castraveţilor include mai mulți pași printre care:
Alegerea corectă a hibrizilor pentru producerea castraveților în seră
Hibrizii pentru cultura în seră trebuie să fie de tip partenocarpic (să nu necesite polenizare), deoarece insectele care polenizează castraveții nu sunt active în perioada rece a anului, mai târziu când serele sunt deschise complet această problemă dispare. Avantajul acestor castraveți este că dau o recoltă mai înaltă, Nu mai puțin important este ca castraveții să posede o plasticitate cât mai înaltă față de condițiile de stres (temperatură, lumină, umiditate). O importanță majoră este și rezistența plantei la boli și dăunători, dar nu trebuie sa uităm faptul că cu cât planta are o rezistență mai înaltă la boli și dăunători cu atât semințele sunt mai scumpe.
Tabelul nr 1: Termenii de semănare și plantare a castraveților în seră
|
Ciclul de cultură |
Data semănatului |
Data plantării |
Data defrișării |
|
Primăvară-vară, sere încălzite |
15-31.I |
1-15.III |
10-20.VII |
|
Primăvară-vară, sere neîncălzite |
25.II-10.III |
10-20.IV |
25-30.VII |
|
Vară-toamnă, sere neîncălzite |
28.V-20.VI |
25.VI-15.VII |
1-15.X |
|
Vară-iarnă, sere încălzite |
27.VI-.VII |
25.VII-.VIII |
15-20.XI |
Pregătirea serelor pentru plantarea castraveților
Ordinea în care se efectuează lucrările de pregătire a serelor pentru inițierea producerii castraveților este următoarea:
Tabelul nr 2: Cantitatea de îngrășăminte minerale recomandate pentru castraveți în dependență de gradul de asigurare a solului, gr/m2 substanță activă.
|
Rezultatul testului |
Insuficiență (1) |
Adecvat (2) |
Surplus (3) |
|
Castraveți |
|||
|
Azot (N) |
6,8-8,4 |
0-6,8 |
0 |
|
Fosfor (F) P2O5 |
23-45 |
0-23 |
0 |
|
Potasiu (K) K2O |
13-23 |
0-13 |
0 |
Este foarte important de a efectua analiza solului în seră în fiecare an. Este necesar de solicitat servicii de analiză a solului de la laboratoare specializate.
Laboratoarele vor stabili gradul de fertilitate a solului în seră. Gradul de fertilitate poate fi: scăzut, moderat, normal, ridicat. Decizia referitor la fertilizarea solului în anul curent o veți lua în dependență de acest grad. În tabelul (Tabelul 2) de mai jos sunt prezentate normele orientative de îngrășăminte pentru fertilizarea de bază la cultura castraveților în sere.
*Estimativ, conținutul de macroelemente în sol (NPK) poate fi determinat cu ajutorul unor seturi de testare rapidă. Acestea sunt de unică folosință și pot permite aprecierea cantității de N,P,K și valorii pH-lui solului, care trebuie să fie în limitele 5.5.... 6.5 pentru castraveți.
Fertilizarea se face Sub aratura este necesar de introdus 40-60 t/ha balegar dospit sau gunoi de grajd. Ingrasamintele minerale trebuiesc introduse primavara
sub cultivatie adinca in doza N60 P60 K60. Daca ingrasamintele minerale nu au fost introduse, se face ingrasarea suplimentara cu selitra amoniacala cu doza kg/ha in faza de 6-8 frunze. Fainarea falsa apare in timp racoros si umezeala. Iata de ce nu udati dupa amiaza sau seara – plantele nu reusesc sa se usuce pina la caderea noptii.
Schema și modul de plantare a castraveților
Scheme de plantare:
1. Un singur rând (pentru serele de iarnă joase):
Densitatea 1.7-1.8 plante/m2
2. În bandă cîte două rînduri (în sere înalte, bine ventilate)
Densitatea 2.4-2.6 plante/m2
Tabelul. 3: Cum densitatea influenţează asupra recoltei totală (kg/m2) şi recolta lunară în dependenţă de densitatea plantelor (plante/1000m2)
|
Plante /1000m2 |
Recolta totală |
Recolta lunară |
||
|
Iunie |
Iulie |
August |
||
|
2500 |
14.7 |
5.6 |
7.6 |
1 |
|
2800 |
15.6 |
5.9 |
8.2 |
1.1 |
|
3200 |
15.4 |
5.8 |
8.1 |
1.1 |
|
5000 |
16.9 |
6.5 |
8.8 |
1.2 |
Concluzii
Din toate culturile pentru producerea în teren protejat castraveții posedă cel mai slab sistem radicular, așadar pentru a obține rezultate înalte de producere, este necesar de a crea cele mai prielnice condiții de dezvoltare.
La plantare este bine să se pună în "cuib" un pumn de mraniță care se amestecă cu pământul din "cuib". Este foarte important ca planta să fie plasată în groapă puțin înclinat, până la primele frunze adevărate . Aceasta va da posibilitate plantei să formeze rădăcini pe întreaga porțiune, de tulpină îngropată în sol. După plantare ea se irigă cu 1...1,5 litri apă la fiecare "cuib". Aceasta permite aderența mai bună a solului de rădăcinile plantei. După 3 zile de la plantare este necesar de instalat sistemul de irigare. Producătorii locali, de cele mai dese ori, efectuează irigarea prin brazde. Asta duce la irosirea unei cantități mari de apă și cheltuieli adăugătoare de brațe de muncă. Pentru cultura de castraveți în seră este binevenită irigarea prin picurare. Metoda oferă mai multe avantaje comparativ cu cea tradițională:
Mulți producători cred că instalarea la fiecare rând de plante câte o picurătoare va duce la ridicarea recoltei. Aceasta este greșit, deoarece instala-rea picurătoarelor lângă fiecare rând duce la îmbolnăvirea plantelor, din cauza umidității sporite de lângă tulpină. Dar și dublează, practic, cheltuielile pentru procurarea sistemului de irigare. O singură picurătoare este suficientă la două rânduri (la o singură bandă) de castraveți ce sunt amplasate la distanța de 40...50 cm.
Castravetele cere apa mai ales in timpul infloririi si formarii fructelor. Trebuie de mentionat ca castravetele poate fi udat dimineata pina la amiaza. Udatul tirziu si in deosebi in orele de seara provoaca dezvoltarea bolilor, in primul rind fainarea falsa, care duce la pierderea
mai mult de 50% din roada. Udatul se poate efectua prin brazde si sub forma de ploaie. In dependenta de conditiile climaterice, pe parcursul vegetatiei sunt necesare 6–10 udari. Pentru a pastra apa in sol, solul trebuie sa fie afinat dupa udat.
Regimul de temperatură-factorul decisiv în cultura castraveților
Primele 2-3 zile după plantarea plantelor la locul de bază, este important de a menține temperatura la nivelul 20-21°C.Acest lucru este posibil prin aerisire laterala sau folosirea unuiventilator de destratificare
Acest procedeu vine ca un impuls de creștere vegetativă și favorizează procesul de prindere al răsadului. Ulterior este necesar lent de micșorat temperatura nocturnă la 18°C, iar cea de zi rămâne la nivelul 20-21°C.In zilele aride vara se reomanda mentinere temperaturii la nivelul optim, fiind posibila prin folosirea aerisirii laterala sau folosirea unui ventilator de destratificare si evacuare aer cald
Mulcirea Solului
Mulcirea este o tehnologie folosită de legumicultori de mulți ani și presupune acoperirea solului cu resturi vegetale sau cu folii special concepute pentru această operație. Mulcirea poate fi organică sau anorganică.
Mulcirea organică (permacultura) se efectuează cu ajutorul resturilor vegetale. Cele mai frecvente materii folosite la mulcire sunt paiele, frunzele uscate, compostul, resturi de lemne sau gunoi de grajd. Mulcirea organică, folosită așa cum trebuie, poate aduce mai multe beneficii decât oricare alt tip de mulci, dar din păcate materiile naturale necesare nu sunt disponibile în cantitățile necesare. Materiile naturale nu pot fi ușor împrăștiate între plante și necesită multă muncă manuală, de aceea costurile și problemele logistice au restricționat folosirea mulciului organic.
Mulcirea anorganica Se realizează cu ajutorul foliilor din plastic, de diverse dimensiuni și culori, în funcție de necesitățile fiecărei culturi.
Folia de mulcire este o componentă absolut necesară, mai ales în cazul culturilor pe suprafețe mici/medii, pentru a spori caracterul intensiv prin timpurietate, producție și calitate ridicată, cu costuri minime.
Avantajele mulcirii:
Timpurietate. Unul din obiectivele folosirii mulcirii este modificarea temperaturii solului. Neagră, incoloră sau gri, folia atrage lumina solară care încălzește solul. Mulciul aplicat pe patul pregătit pentru plantat înainte de sădire, va încălzi solul și implicit va duce la o creștere mai rapidă în vegetație în comparație cu plantele fără mulci.
Controlul buruienilor - este un alt obiectiv urmărit prin mulcire. În funcție de tipul de folie pentru care optați, puteți combate buruienile nedorite, care concurează cu plantele din cultură. Mulciul negru împiedică lumina să ajungă la suprafața solului, ceea ce este în defavoarea creșterii buruienilor. Mulciul incolor împiedică într-o oarecare măsură creșterea buruienilor, prin temperaturile ridicate realizate în interior, împreună cu lipsa oxigenului și umiditatea crescută.
Reglarea umidității în sol, menținerea stării fitosanitare. Folia pentru mulcire previne pierderea umidității din sol în anii secetoși și evită excesul de apă din zona rădăcinii în perioadele ploioase, mai ales acolo unde terenul este profilat pentru drenare. Reduce pierderile de îngrășăminte din sol. Datorită excesului de apă (provenit din ploi) în zona rădăcinilor, îngrășămintele pot fi spălate odată cu infiltrarea apei în sol.
Fructe de calitate superioară. Folia de mulci împiedică contactul dintre fructe si pământ, evitându-se astfel pătarea, mucegăirea sau deteriorarea fructelor. Crăparea fructelor de asemenea este evitată în multe cazuri.
Reduce compactarea solului. Solul acoperit cu folia de mulci rămâne afânat în mare parte, la fel ca la pregătirea patului germinativ înainte de aplicarea foliei, deoarece este evitată trecerea cu mașinile agricole prin zona acoperită.
Conducerea şi formarea
Pentru început fixăm un capăt al sfoarei de palisat de agrafa din plastic pe care o prinde de suportul longitudional pe direcția rândului; cu celălalt capăt executăm un nod slab la înălțimea de 20-30 cm de la pământ.
Atenție la palisarea castraveților, din neglijență sunt efectuate un șir de operațiuni inadmisibile, care conduc la eșecul culturii!!!
Și anume:
Pe măsura creșterii plantei tulpina zilnic se rotește după acele ceasornicului, concomitent cu înlăturarea cârceilor, care răsucindu-se în jurul fructelor și frunzelor vor dăuna recoltei și îngreuiază întreținerii plantelor.
Tratamentul de combatere a bolilor foliare la castraveti si pepeni se executa la depistarea acestora. Se va termina in 5-6 zile si se va repeta la 8-10 zile.
Tratamentul foliar la castraveti
Efectuati tratamentul folosind unul dintre amestecurile de mai jos:
· CURZATE MANOX =2,5kg/ha(0,25%) + SYSTHANE FORTE =0,2L/ha(0,02%) + MOSPILAN 20 SP =0,0125%
· ANTRACOL 70 WP =0,2% + TRINEO 25 KW =0,5L/ha + FASTER 10 CE =0,03%
Dupa golire, ambalajele din material plastic se vor clati obligatoriu de 3 ori, solutia rezultata golindu-se in rezervorul masinii de tratat. Ambalajele se depoziteaza in magazii si se returneaza distribuitorului.
Se vor respecta normele de protectia muncii, mediului, albinelor, animalelor, oamenilor precum si prevederile Ordonantei nr.4 a Guvernului din 20.01.1995 modificata si completata cu Ordonanta nr. 41/2007.
In conformitate cu prevederile legale, respectiv Ordinul comun nr. 45/1991 al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, 1786/TB/1991 al Ministerului Transporturilor, 68/05.02.1992 al Ministerului Mediului, 15b/3404/1991 al Departamentului pentru Alimentatie Locala si 127/1991 al Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania privind unele masuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide (produse de protectia plantelor), veti lua toate masurile ce va revin, mai ales in perioada de "inflorire", pentru a asigura protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu produse de protectia plantelor.
Producatorii agricoli sunt obligati sa tina evidenta tratamentelor eu produse de protectia plantelor, pe culturi, intr-un registru numerotat.
